Restaurare piatră

Primul palat al Băncii Naţionale a României a fost ridicat în cea mai veche zonă comercială a oraşului Bucureşti, delimitată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea de străzile Lipscani (cea mai veche), Calea Victoriei (fostă Mogoşoaia), Smârdan şi Doamnei.
Astfel, Palatul Băncii Naţionale a fost construit pe locul fostului han Şerban Vodă, după planurile arhitecţilor Cassien Bernard şi Albert Galleron. Ridicat între 1883 şi 1885, palatul este conceput în stilul neoclasicismului francez, corpul central care marchează intrarea fiind dominat de patru coloane corintiene. Acelaşi număr de coloane, reprezentând stilul ionic, decorează faţadele principale ale celor două pavilioane de colţ, evidenţiind statuile care reprezintă Agricultura şi Justiţia opere ale sculptorului român Agricultura - dupa restaurare si
Industria si Comerţul operele lui Stefan Ionescu Valbudea.

Fatadele realizate din calcar prezentau numeroase forme de degradare precum crusta negra, atacul biologic, dejectii ale pasarilor, siroiri si dizolvari selective provocate de apele pluviale, eflorescente saline, exfolieri si eroziuni cu pierdere de materie, retele de fisuri si microfisuri cat si interventii realizate cu materiale incompatibile cu opera.