Palatul Patriarhiei este construit dupa planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, iar lucrarile s-au realizat sub conducerea inginerului George (Gogu) Constantinescu, fiind prima lucrare de beton armat din tara. A suferit in timp diverse modificari, cea mai importanta fiind refacerea cupolei, care s-a prabusit la cutremurul din 10 noiembrie 1940.
Cladirea are mai multe niveluri, care pot fi sesizate mai bine de pe latura de rasarit a dealului. Pe panta acestuia se ridica doua subsoluri si un extensol (subsol III partial), parter si doua etaje. Ultimul etaj este in mare parte mansarda. Din orice parte privita, cladirea se infatiseaza sub o alta dimensiune, cu exceptia aripii de vest, care a ramas din constructie neterminata.
Fatada centrala, cea mai expusa privirilor, este orientata spre catedrala si paraclis si este realizata in stil neo-clasic, cu o lungime 80 m, are un parter impozant si este dominata de centrul acesteia, corpul intrarii, decrosat avand un peristil format din 6 coloane ionice, grupate cate doua. Ele sunt asezate pe cate un postament de piatra inalt de un metru. Fatada este in intregime placata cu cu piatra. In spatele coloanelor, la registul superior, unde existau onglinzi realizata din tencuiala, s-a realizat un mozaic din sticla de Murano, reprezentand scene religioase.
Cupola cladirii, asemanatoare cu cea a Ateneului, aflata deasupra salii de sedinte, este prevazuta cu un lanternou, formand axa de compozitie a constructiei. Elementele decorative sunt realizate din ipsos si sunt acoperite cu un strat subtire de ciment precum si multiple straturi de varuieli (realizate in timpul interventiilor in timp). Fatada principala a edificiului are de o parte si de alta doua volume de colt, subordonate din punct de vedere arhitectural corpului central.
Fatada laterala, partea de nord-est, este simetrica, iar arhitectura ordonata ii confera un statut impunator. Fatada este ornata cu pilastrii pe doua nivele, iar corpurile de colt sunt decorate dominante. Privind dispre strada Natiunile Unite, pot fi observate cele patru nivele ale edificiului. Primul nivel are forma unui subasament masiv si este construit din piatra, al doilea nivel este puternic bosat, peste acesta fiind construit nivelul in care se intra prin fatada.
Elementele decorative ale faţadelelor sunt realizate cu piatră naturală (roci calcaroase existente in zacamintele de calcar de pe malul drept al Dunarii, din apropierea orasului Ruse; prin traditie, aceste roci au fost denumite „calcare de Rusciuk".
Finisajul faţadelor este realizat din aplicarea a doua straturi de mortar diferite compozitional. In sectiunile transversale se evidentiaza structura bistratificata a mortarului. Ponderea cea mai mare o are stratul interior, aplicat direct pe zidaria de caramida, cu o grosime de aproximativ 5 cm. Stratul exterior este foarte subtire, cu o grosime variabila intre 1 mm si circa 3 mm. Intre cele doua straturi contactul este net.
Restaurare piatră
Fatadele Palatului Patriarhal

Beneficiar:
Contractant:
Duct SRL
Cod LMI:
B-II-m-B-18571.04
Perioada de lucru:
martie-decembrie 2015
Starea de conservare

Fatada laterala stanga N-E zona cornisa - fotografie de ansamblu al prezentei crustei negre.

Fatada parc S-E – dezvoltarea crustei negre selectiv pe suprafata moloanelor.

Crusta neagra afecteaza in proportie de aproximativ 50% suprafata pietrei si este prezenta in straturi de consistente diferite si se manifesta intr-o forma virulunta la nivelul tuturor elementelor decorative, in special in zonele interstitiale si alveolare.

Fatada de laterala stanga N-E balustrii balcon -siroirea repetata a apei pe aceleasi zone, in functie de configuratia suprafetelor arhitecturale, a dus la dizolvarea crustei negre sau la imposibilitatea formarii acesteia.

Fatada laterala stanga N-E - friza decorativa - fotografii de ansablu cu prezenta pe suprafata a lichenilor.

Crusta biotică (biocrusta), de culoare neagră, este o aglomerare de taluri de licheni, în cea mai mare parte mortificaţi.

Fatada parc S-E – detaliu cornisa – aglomerare de licheni activi.

Fatada laterala stanga N-E – zona soclu – prezenta pe auprafata a algelor verzi.

Fatada laterala stanga N-E zona friza decorativa – dizolvare selectiva cu scoaterea in evidenta a fragmentelor de fosile.

Dezagregarea este foarte activa
acolo unde moloanele au fost expuse apei de ploaie.
acolo unde moloanele au fost expuse apei de ploaie.

Exfoliere termogena avand ca efect desprinderea unui strat subtire din materialul lapidar (paralel cu suprafata expusa a molonului).

Exfolieri multiple ce constau in desprinderea, paralel cu suprafata de molon, a doua sau mai multe straturi.

Degradare facilitata de cristalizarea sarurilor, fenomen insotit de alterare cromatica.

Fatada laterala stanga NE – fisuri extramolonice.

Pierderea materialitatii la nivelul componentelor afectate.

Degradarea mortarelor de rost dintre moloane.

Interventii necorespunzatoare cu mortar pe baza de ciment.

Detaliu cu suprafeta stropita accidental cu ciment sau diverse tipuri de vopseluri.
Interventii de conservare restaurare.

Etape din timpul indepartarii depunerior aderente de pe suprafata elementelor decorative litice.

Reconstructia volumetrica realizata cu ajutorul mortarelor de restaurare (modelarea zonelor lipsa cu ajutorul mortarelor).

Tratamentul urmareste sa redea elementelor de piatra, pe cat posibil, caracteristicile estetice, fizice si mecanice initiale.

Imagine din timpul realizarii chituirilor la nivel si a reconstructiilor volumetrice.

Imagine realizata dupa efectuarea lucrarilor de chituiri si plombari cu mortare de restaurare.

Retusul cromatic a presupus realizarea integrarii cromatice a zonelor erodate si a interventiilor executate cu mortare de restaurare (chituiri, plombari, reconstructie volumetrica etc).
Fotografii finale dupa incheierea operatiunilor de conservare-restaurare





